Ce se afla in spatele emotiei?
Se afla o tema, un talc, un rost pentru care energia respectiva se misca in interiorul tau ( e movere) aratandu-ti ca e ceva de asezat, decantat sau inmultit in miezul tau.
Emotia este hainuta temei, garderoba stapanei casei, cea prin care se fac legaturile cu Contractul tau spiritual cu Calea ta.
Daca te identifici cu emotia, ceva din insasi esenta, miezul experientei iti vor scapa iar stapanii casei, sufletul- mama si spiritul-tata nu te vor putea conduce in Centrul castelului acolo unde se afla Cheile.
Vizualizati cel mai frumos castel cu servitori-inimi, minti, corpuri fizice si stapani minunati care cunosc Rostul cel mai Inalt si care intotdeuna la momentul potrivit va invita dupa ce ati depasit un gand potrivnic, o dorinta haotica, un vartej emotional in gradinile minunate aratandu-va in sarutul Cerului si al Pamantului, propria voastra Frumusete.
In jurul mesei decizionale adeseori vin grabiti, pripiti, mintea si inima, cerand tot timpul cate ceva, gesticuland, ripostand, justificand, sfasiind taina momentului, sfidand. Uneori stapanii animati de Chemare, Dor, Tanjire Divina ajung aici si privesc Clipa in Minunea ei si dupa multa Contopire si Fuziune aliniati la Totul hotaresc la ce Festin Ceresc si Lumesc sa participe.
In astfel de revarsari de Sens inca mintea mai riposteaza vrand un duel mintal pe facebook, inima inca mai priveste pe fereastra tanjind dupa o fuga prin padurile emotiilor iar corpul fizic isi doreste o operatie estetica care presupune un cost prea mare.
Insa stapanii ridica bagheta la Centru, decizia este luata si pentru putin timp, servitorii tac, adancind timpul.
In aceste clipe, Clarul este mare si de multe ori in Conul lui de Lumina, te intalnesti in Gratie, cu Inteleptii, intelegand ca Voia Cerurilor coboara si noi suntem invitati sa o imbratisam in Sfant Numele Tau.
Dupa astfel de intalniri binecuvantate, o vreme servitorii se retrag in bucataria Castelului, asteptand si alte alegeri frumoase, cracnind putin sau deloc, invand sa astepte.
Si daca stapanii nu intervin prea des, harmalaia revine in sufrageria castelului, mintea, inima si corpul fizic nascand fel si fel de piticuti care invadeaza rand pe rand gradinile, ungherele, povestea, insasi altarul, ducand la ratacire, deruta, neimplinire.
Cand stapanii sunt prezenti si animati de dulcea Chemare a Cerurilor ei stiu cum sa vorbeasca mintii pentru a o transforma in cupa, inimii pentru a se imbratisa cu sufletul si corpului pentru a se alinia la Voia cea Mare.
In astfel de momente castelul tace sau melodiile ceresti care se aud din el ating toate satele de prin imprejurimi, bucuria, frumusetea, dragul, inundand dincolo de Cuvinte.
Invitat fiind intr-un astfel de Castel, simti Intelepciunea, Discernamantul, Frumusetea gazdelor si vezi in toate ferestrele Triunghiuri Divine care le cultiva Pasul, Deschiderea, Cantul.
Si cand mergi cu ele in gradini vezi Paradisul iar cand te asezi sa cinezi in Taina Unimii, traiesti acel Acasa, frumos, firesc si complet care te anima intru Totul.
Intr-un astfel de castel, disciplina spirituala este autentica, vie, constant primenita de zboruri si drag de Tot si Toate.
Uneori la balurile organizate de stapani, apar multi invitati, vechi si noi, batrani cu chipul inmultit si tineri traitori de Sens, frumosi in cautare, autentici in traire.
Ei se tin cu stapanii de mana, innobiland Chemarea, stralucind in Unime.
In astfel de Rodiri, Universul straluceste lasand in Centrul fiecarui Castel in Turnul Radiant sau in Balconul cel Frumos, Cheia.