Ceea ce m-a atins inca de la inceput a fost abundenta vegetatiei, chipul zambitor al oamenilor si mult soare. Plantatiile de ceai au fost pentru mine o mare bucurie, oceanul verde activandu-mi triunghiul frumusetii-candorii-inspiratiei. Ah….cat sa fi vrut doar sa stau, sa ma contopesc cu verdele, sa devin una cu acea maretie blanda, coplesitoare, iubitoare. Insa drumul ne chema…..zglobiu si fosnitor astfel ca am incercat sa impletim …ochii verzi cu sederea in templele care au radianta lor aparte, calatoria in lumea elefantilor si momentele simple petrecute la marginea drumului alaturi de localnicii care gatesc minunat….si aceste treceri au cladit in noi o Sri Lanka aparte. Stand cu oamenii de vorba descoperi o maretie, o pace si o bucurie de viata pe care nu o gasesti la cei cazuti in comfort, alergati de ambitii, mototoliti de dorinte. Ei sunt impacati…..cu aceasta viata simpla ….cei mai multi la marginea drumului, gatind si dormind intr-un patratel mic, fara garderoba, fara vacante, mancand banane, mango, avocado, bucurandu-se de darurile mari ale Geei, neatinsi de lacebunita civilizatiei.

Privind chipurile batranilor lor simteam …bucuria ridurilor, a acelor sapaturi prin care intelepciunea, cuvanta. Acesta e hollywood-ul meu…..pretios, omul cel mare din Thailanda, Brazilia, Nepal, Egipt, Sri Lanka, Iordania, Romania pe care imi pun luminile sufletului …..si il imbratisez…si ii dau toate oscarurile mele….traind frumos si simplu, dezvelind prin zambetul autentic, intelepciunea vietii. De as putea sa le dedic toate scrierile mele facandu-le o scena frumoasa din articole si muzica sufletului…impletiri de simple rauriri. Undeva in mine stiu si simt ca Omul cu O mare e aici ascuns prin toti ochii care au imbratisat viata asa cum vine… In Sri Lanka am simtit foarte pregnant bolile civilizatiei, victimizarea, scuzemia, Gigi Morocanosul, lacebunita, scenarita, evitarea, egoismul, deznadejdea, micimea prin contrast ca niste doamne care raman in spate si in fata vezi tarancutele frumoase care iti ating sufletul doar cu zambetul lor fara fard, fara machiaj, fara vaicareli, fara a se forta. O simplitate in care imi venea sa plang…..si pe care as fi dus-o in toate sufletele …pentru reamintire.

Calatorind cu familia am vrut sa inteleg si familia lor si asa ma descoperit intr-un mod minunat dedicarea din familiile lor, jertfa, smerenia, fidelitatea, supunerea, ascultarea, bucuria, sustinerea, blandetea pe care si-o daruiesc sotii. Nu exista amantlac, povesti pe langa, aventuri. Ei, tinerii se rasfoiesc cativa ani buni pana cand se casatoresc, se muta, traiesc taina fuziunii intime extatice. Intr-un mod sprintar universul ne-a adus pe cale un sofer sri lankez, crestin, vorbacios, calduros si plin de viata care vedea unimea in tot si toate …Nu avea rezerve sa ne duca la temple hinduse sau in cele budiste. In tot e Dumnezeu ne spunea….si el ne calauzeste pe toti. Si sufletul lui parca este sufletul acestui loc ……mare, radiant, frumos.

Sri Lanka este un o carte a junglei autentica spun asta… pentru parintii de copiii care vor sa experimenteze alaturi de copiii lor. Solul rosiatic, templele, jungla, maimultele de pe marginea drumului, aligatorii, paunii, coloriciul strazii, gradinile de condimente te scot din mortile civilizatiei si te invita la o viata foarte vie, prezenta, calduroasa.

Sunt inca aici….astfel ca voi mai scrie…..si sigur vom vorbi mai multe si la atelierul din 8 august…