Un spaniol mic de statură, cu ochi de foc, a revoluţionat arta şi destinele celor care l-au iubit. Din cele opt femei importante din viaţa lui, două au înnebunit şi două s-au sinucis.

Referindu-se la bunicul ei, Marina Picasso……spune:”Cand aud despre geniul lui Picasso, sunt tentata sa dau replica: ‘Da, un geniu in cruzime'”, declara nepoata acestuia, acum in varsta de 64 de ani.

Aceasta isi aminteste vizitele in casa bunicului, dar mai cu seama momentele in care stateau la usa acestuia, asteptand.

Conform Daily Mail, aceasta a povestit ca tatal lor, de altfel soferul lui Paulo Picasso, ii lua pe ea si pe fratele ei sa-i duca in vizita la bunic. Dupa o asteptare indelungata la usa, raspundea majordomul, care ii intreba daca au “programare”. Apoi afirma: “Ma duc sa vad daca este stapanul”. Si de cele mai multe ori nu era (adica nu dorea sa fie vizitat).

“Stapanul nu va poate vedea azi, lucreaza” – majordomul venea cu acest mesaj dupa minute “interminabile” de asteptare.

In rarele dati cand ii primea in vizita, copiii erau pe jumatate exaltati, pe jumatate ingroziti, pentru ca stiau ca urmau certuri-monstru intre bunicul lor si parinte. Primul il certa zdravan pe al doilea ca nu era in stare – spunea el – sa-si intretina familia.

In timp ce bunicul locuia intr-o vila splendida, fiul sau si familia sa aproape mureau de foame, povesteste Marina.

Femeia, care in prezent incearca sa vanda casa in care a locuit bunicul sau, tocmai pentru a scapa de aceste amintiri, sustine ea, nu neaga ca Picasso era creativ. Insa aceasta abilitate venea la pachet cu un un temperament “sadic”. Potrivit nepoatei sale, Picasso a cauzat multa durere familiei sale, chiar si dupa moarte.

Nepoata sa sustine ca a petrecut mare parte din viata de adult incercand sa se impace cu amintirea bunicului sau. Potrivit ei, Picasso se vedea pe el insusi ca un zeu.

Cand avea 22 de ani, Marina a mostenit vila din Cannes. De ani buni incerca sa scape de ea, insa abia recent a primit o oferta de 110 milioane de lire sterline. Vinderea imobilului inseamna pentru Marina “recuperarea sufletului”, a declarat ea.

“Nicio femeie nu poate fi fericita cu fiul meu, Pablo”

Paulo Picasso, tatal Marinei, era singurul copil din prima casnicie a artistului cu balerina ucraineana Olga Khokhlova. Inainte de casatorie, insasi mama lui Picasso isi avertizase viitoarea nora ca “nicio femeie nu poate fi fericita” cu fiul ei.

Intr-adevar, lucrurile asa au stat. Picasso o insela fatis, purtand in portofel chiar fotografia amantei sale, Marie-Therese Walter, pe care a intalnit-o cand el avea 45 de ani si ea 17.

In 1935, cei doi s-au separat, insa au ramas casatoriti pana la moartea ei, 20 de ani mai tarziu. Inainte sa moara, Olga, paralizata in spital in urma unui atac cerebral, si-a dorit sa-si ia ramas bun de la Picasso, insa acesta nu a venit niciodata sa o viziteze, desi locuia la o distanta de doar o ora.

Picasso s-a recasatorit cu Jacqueline Roque, murind in 1973, in urma unui atac de cord. Familia nu a fost lasata sa participe la funeralii chiar de catre sotia lui Picasso.

Patru zile mai tarziu, fratele Marinei, Pablito, a fost gasit pe canapea, aproape mort, dupa ce consumase o sticla de inalbitor. Mare parte din viata si-o petrecuse scriindu-i bunicului, care nu-i raspundea niciodata, si implorandu-l sa-l primeasca. Nici acest lucru nu se intampla. A murit dupa trei luni la terapie intensiva.

Doi ani mai tarziu, si fiul lui Picasso, tatal Marinei, a murit, distrus de alcool. Picasso prezisese ca dupa moartea sa multi vor cadea, de asemeni, arata nepoata sa si in memoriile sale. Cea de-a doua sotie s-a impuscat, iar amanta s-a spanzurat.

………………

Cand eram adolescenta eram fascinata de picturile lui Picasso si de scrierile lui Nietzche. Urcand muntele interior am descoperit repede …ca opera lor intareste doar corpul umbra, tipatul, sfasierea, deznadejdea, depresia, cruzimea, supararea pe Dumnezeu, razvratirea, suicidul.

Prea mult nor pe cerul lui Dumnezeu…mi-am zis cand am simtit ca mainile de lumina nu mai vor sa citeasca cartile lui Nietzche iar ochii refuza sa se mai intalneasca cu jocul facut din cioburi al lui Picasso. Genii care ne sparg nu ne unesc….mi-am spus tanara fiind.

Zilele acestea ma plimbam prin muzeul Picasso din Barcelona. Lumea e fascinta de geniu insa putine genii ne activeaza corpul de lumina. Si totusi cum poti sti? Un triunghi de lumina imi raspunse….cu discernamnat, clar, intelepciune. Si cum ajungi la ele? Unindu-te cu Cerurile.

Nu e usor sa le iei din mana adolescentilor o anumita lectura, o pictura, o poveste. Si totusi intarindu-le virtutile, crescandu-le lumina, invitandu-i in biserica lui Dumnezeu ii poti ajuta sa discearna….alegand calea maestrului-geniului-sfantului nu a zeului atasat de imagine, sustinut de arhistrategia de intuneric, creand cu raceala, impietrire, orgoliu.

Candva cineva m-a intrebat …..intre o icoana pictata de un ascet necunoscut un mare anonim si un tablou pictat de Picasso…ce ai alege?!! Fara ezitare am raspuns…icoana.

Mergand prin muzeul lui Picasso…..simteam ca gandurile mi se imprastie ca pasarile fugind care incotro…cautand undeva pe o tulpina divina…..linistea.

Portile nu se deschideau, caii Gratiei nu apareau, ferestrele lumilor subtile erau inchise. Si totusi…ceva din mine….vroia sa se uite la aceste emanatii…nu pentru a admira ci pentru a intelege………de unde a venit aceasta creativitate?! ….Si el este un geniu…si totusi sufletul nu-mi zburda….spiritul nu canta.

Ma gandeam la femeile care au trait langa el….Oare ce au simtit? Deodata ca in filmul Pasarile lui Alfred Hitchcock …….am simtit sa ma strang, sa ma ascund, sa ma apar. Am tacut privind un tablou…….Poate timpul va aduna aceste cioburi-bucati de suflet si le va pune la un loc……redandu-le lor sufletul si lui, Linistea.

Pentru copiii si adolescentii care vor sa activeze frecventa geniu va propun un vals care sa includa 7 plutiri, 7 luviom, 7 mindsinergy, scanare cu Mind Mi sau Decas si o consiliere vocationala toate in pretul de 700 ron.