Imi place sa revin la manastirea Bistrita, imbratindu-l pe sfantul Grigore Decapolitu dupa ce florile, padurile si muntisorii mi-au limpezit pasii, racorit gandurile, colorat viurile sufletului. De fapt spovedania incepe de la Costesti de cand autocarul te lasa la o rascruce de drumuri invitandu-te sa faci un mic efort si in frumoasa impletire cu aerul, copacii, muntii, rostirea ta sa-si caute zborul, spaland lana timpurilor, eliberand norul.
Mergand spre Sfantul, clarul se deschide ca o poteca luminoasa aratandu-mi undeva pe cerul interior, harta acestui timp.
De obicei asez in Graalul interior cateva chemari pe care in aerul aurit le simt ca vind sau nu.
Acum am venit la Bistrita cu un buchet de ateliere, cu multe deschideri de Sens, cu triunghiuri pline de talcuire si cu oameni dragi care isi cauta linistea in bratele Sfantului.
Caldura maicilor este minunata, vie, frumoasa, radianta. Parca Sfantul le trimite sa aibe grija de tine inainte de intalnirea cu el.
Si chiar asa e….Mergand pe firul divin am ajuns in fata unei usi mici de lemn avand o cruce frumoasa la intrare. Casuta avea un acoperis frumos triunghiular plin cu simboluri si o unica camera, un patrat mic in care se afla doar o bancuta, o masuta si o floare.
In fata casutei padurea parca raurea in acord cu Sfantul iar cararile trageau toate la aceasta casuta. Cand am intrat in nota acestei melodii am simtit ca totul radia de aici si se intorcea tot aici.
Sfantul avea chipul bland, trupul mic si o zveltete minunatata in ochi si in pasire.
Parinte din nou aici. Ma simt ca in preajma unei noi etape, venind sa iau de la dvs binecuvantarea pentru a patrunde pe noul drum.
Pe masuta au aparut trei obiecte….un bol cu apa plin de petale, un triunghi de cristale de diferite culori si o carte.
Limpezeste totul in apa divina, paseste in toate trunghiurile cuvantatoare, citeste CarteaVietii.
As vrea Parinte sa ma intorc in miezul meu si doar sa scriu, sa crosetez ateliere, sa insaiez lumile ….insa simt ca drumurie se impletesc si mica mea lucrare trebuie sa-si dea mana cu pamantul in felul sau si ceva din interiorul meu se bucura si altceva tace…..
Pe crucea de pe usa in grai divin doua spirale se contopira…
Timpul viiaza, timpul va aduna, timpul naste noi rosturi.
Ceea ce ai semanat pe acoperisul casei( si imi arata triunghiul) adu-l aici. Uneste Cerul cu Pamantul in Sfant Numele Tau….si o noua lume va rasari din acest frumos sarut…
Parinte care este grairea acestor vremi?
Sa fim Una si Impreuna!!!
Si ce putem face noi toti pentru ea?
Sa ne iubim, sa ne smerim, sa imbratisam graiul Domnului din Tot si Toate.
Parinte ce ne aduce tehnologia?
In vers divin deschidere, sustinere, rapiditate in exces, indepartare, impietrire, vlaguire.
Tehnologiile luminii sunt in interiorul vostru.
Parinte ce ii sfatuiti pe toti copiii unimii?
Sa fie in Dumnezeu in Tot si Toate. Nu risipiti talantii. Acum ne intoarcem Acasa in Sfant Numele Tau.