Preafrumosilor am reusit sa transform 45 de km pe munte in zbor, bucurie si freamat. N-am respectat nimic din cele ce tineau de mers sau respiratie ci doar am urmat vocea Centrului. Mergeam cativa pasi si apoi meditam sau chiar atipeam. Va marturisesc ca in ziua a doua cand varfurile erau greu de atins si corpul meu tipa  din toate incheieturile am reusit sa scriu multe articole cu structurile superioare, sa dezleg anumite situatii, sa contemplu, sa ma bucur, sa ma impletesc cu tot si toate, sa va simt, sa fiu.

Si parca Muntii stiau de lucrarea mea si conlucrau iar Jungla era atat de primitoare si de frumoasa.

Pe Inca Trail mi-am rasfoit mai multe vieti si nu mi-a fost usor sa descoper ca unul dintre colegi prezenti in aceasta calatorie m-a sugrumat cu ceva timp in urma chiar acolo sau ca m-a impuscat in cel de-al doilea razboi mondial, mama poloneza fiind si cu un copil in brate sau ca m-a pus la pamant intr-o lupta care dura de 3 trei zile….Insa am imbratisat trecutul si i-am dat voie prezentului sa se verse in mii de bucurii si sensuri.

Dupa cum stiti aceasta calatorie a tasnit dintr-o chemare asezata in structurile mele acum mai bine de 3 ani in Bucegi. Atunci s-a activat Triunghiul Sfinxilor si am stiut ca veni un timp in care voi merge sa ancorez in reteaua Sfinxului din Peru si apoi din Egipt, 12 triunghiuri trezitoare. Si acest moment a venit si iata fiica reia drumul primului incas dupa ce a salutat Tatal in Templul Soarelui urmand ca apoi sa ajung la mama, Lacul Titicaca.

Abia in ziua a 14, ultima din aceasta calatorie, ma voi intalni cu Sfinxul, unul din indrumatorii noii lumi si voi lucra in reteaua piramidelor.

Ceea ce m-a coplesit si m-a rasfatat in aceasta calatorie a fost Natura. In jungla, in hatisurile ei mi-am revazut trecutul pe munte pe culmile lui mi-a asezat viitorul iar pe bolta fiecarei clipe am desenat Bucuria, Frumusetea, Zborul.

Oricine poate face Inca Trail daca e deschis sufleteste si sprintar si vioi ca spirit.

In primul templu in care aripile mele n-au mai batut am vazut o poarta atemporala si in mantia ei am inteles ca stramosii nostrii care suntem de fapt noi Radiau marturisind in Unime comunicarea lor cu alte civilizatii, lucrarile lor intregitoare cu Marea Familie de Lumina.

La Intipaka intr-un templu triunghiular trei fete ne-am oprit sa contemplam si astfel am participat la o ceremonie frumoasa in care pe prima fila erau sacrificiile de animale apoi urmau sacrificiile de virgine iar apoi venea Recunoasterea de Sine-Recunostiinta-Bucuria. In taina acestui triunghi toate am primit un cristal, o sfera si o cununa de lumini. Apoi vesmintele ni s-au schimbat iar lumina a irumpt mangaind si Muntele si Valea si Templul.

Acolo in acest spatiu minunat am revazut harta energetica a Noii Lumi si am inteles…..

Dar despre acest lucru si doar despre el va voi vorbi in articolele viitoare,

Pentru moment va imbratisez si va spun cu tot dragul, aici in Peru e minunat insa stiu…. in revarsarea de Sens a acestei calatorii ca voi toti ati fost cu noi si Impreuna-Una!