S-au implinit 7 ani de cand cel care mi-a fost tata in viata aceasta a trecut dincolo de val….si tot ceea ce le-am cerut ghizilor mei dupa plecarea lui a fost sa-mi dezvaluie darurile minunate pe care le-a avut pentru mine Constantin, tatal meu si pe care poate nu le-am vazut si nu le-am imbratisat cat a fost el in trup. Si valuri de bucurii, de constientizari, de triunghiuri de lumina m-au imbracat pe parcursul acestor ani umplandu-mi sufletul cu recunostiinta. Prin tata a coborat scrisul-calatoria-disciplina, integritatea-onestitatea-verticalitatea, creativitatea-instrospectia-altitudinea, iubirea de apa-contemplatia-conexiunea cu plantele, copacii, Geea.
Undeva la 16 ani apoi 18 si 20 de ani i-am spus ca va parasi acest taram in jurul varstei de 70 ani. Apoi gura mi s-a inchis insa mesajul a ramas undeva in raftul lui interior ….si la 68 de ani, primavara, in urma unei cazaturi m-a chemat si mi-a spus: stiu ca se apropie…sunt pregatit. Apoi a uitat insa in toamna cand cancerul s-a raspandit….si l-am luat de la Elias ……s-a predat intr-un fel minunat pentru a imbratisa Trecerea. Cativa ani ma rugasem in structurile lui astfel: Doamne graieste pentru mine in sufletul tatalui meu, roaga-l sa ma ierte, eu il iert si imi doresc cu toata dragostea mea sa te simta, sa te iubeasca, sa te regaseasca.
Si cumva a rodit….aceasta graime divina….pentru ca desi era foarte suparat pe preoti…tata si-a dorit sa se spovedeasca de 3 ori sa se impartaseasca tot de 3 ori, l-a lasat chiar pe preot sa vina sa citeasca slujba de taiere a legaturilor, s-a uitat cu mine la filmul Nosso Lar, a citit cartea Triunghiurile Schimbarii, s-a deschis catre rugaciune, am vorbit despre Trecere.
Nu am pus nici un val peste aceasta plecare pentru ca stiam ca e important fiecare pas in valsul cu Dincolo. Si pregatirea aceasta accelerata …si-a avut si ea fructele ei, acele comunicari cu tata pe care le-am asezat pe frecventaom, pentru toate sufletele care cred ca nu exista comunicare in Unime si comuniune cu cei care au pasit in lumea de Dincolo. Si da….exista!
Undeva la 18 ani in urma unui vis initiatic am simtit sa fac trecerea de la parintii lumesti la cei ceresti. Stiam de unde vin de ce l-am ales pe Constantin….ce teme avem de facut impreuna. Nu era usor…pentru ca dupa mine erau 14 avorturi iar eu la acea varsta nu aveam drept divin sa am copiii…insa era minunat valsul cu viata insasi asa ca m-am pus pe lucru: spovedanie, impartasanie, post lunea, miercurea si vinerea, scoli de spiritualitate. …..Ii invatasem pe parinti sa posteasca iar pe mama reusisem sa o conving sa mearga si la spovedanie. De la 18 ani la 27 ……pasind pe drum si cautand omul cu O mare….m-am intalnit cu multe chipuri de-ale tatalui meu prin cele 3 relatii interesante pe care le-am avut. Povestile cresteau durau 3 ani dupa care se topeau…..Simple indragosteli, fara iubire christica. Insa ceea ce repeta….erau cateva aspecte din tatal meu pe care nu le acceptasem, nu le iubeam, nu le primeam.
Intr-o zi la capatul celor 9 ani de arest in iubire, plecand din propria mea casa cu o bocceluta care continea doar cateva lucruri…..am intrebat….treimea interioara…..Ce am de invatat? Se repeta acelasi tipar de barbat, parca aceeasi relatie, aceleasi aspecte tipau….. Ingerul meu……imi sopteste….priveste….Atat? Doar priveste…. Parintii mei doar ce se mutasera in Bucuresti in Baneasa la nr 33. Nu aveau unde sa ma cazeze decat in camera din mijloc pe o plapuma….singura camera in care erau toate icoanele si care reprezenta si verticala apartamentului caci spatiul arata ca o cruce. Am stat aici continuand arestul inca 12 luni ……insa inca din primele luni am simtit ca aveam de lucrat la relatia cu tatal…..ca sa ma bucur de Fiu( verticala crucii).
In perioada aceea m-am lasat traversata de toate emotiile, bolile, dizolvand arestul intr-un ocean al intrebarilor, cautarilor. asezarilor si reasezarilor. Mergeam la reki, ma rugam, posteam….si desi nu erau usor, ceata parea sa treaca lasand loc soarelui interior. Impacandu-ma cu tata, mi-am recapatat apartamentul….si mai mult decat atat….o noua intelegere a rasarit pe Cerul interior. Avem mai multi tati, mai multe mame……dincolo de toti fiind insasi Mama Divina si Tatal Ceresc. Ufff cum uitasem toate acestea…Le traisem la 18 ani si apoi din nou le pierdusem in colbul vietii. Si acum la final de arest de intorsesera atat de frumos….salutand Cerul din Tata si Treimea din Noi.
Cauza unui arest in iubire nu se afla in tata sau in mama cum gresit poate ati inteles lucrand cu psihologul sau citind o carte fara lumina. Cauza se afla in noi in relatia cu tatal interior, mama, fiul-fiica. De sus cand ne-am ales parintii in linia meritelor….am optat pentru cea mai buna varianta pentru evolutia noastra, tatal care sa ne sustina sa ne atingem varful de munte, mama care care sa ne ajuta sa ne indumnezeim. Si chiar daca ei nu poarta chipul asteptarilor noastre, simplu fapt ca ne-au dat drept divin de intrupare…ca nu suntem unul din cei 50 mil de copiii avortati in Romania din 1950 si pana acum ….e minunat, pur si simplu minunat. Doar atat si e minunat. Prin ei parintii lumesti ne inaltam la parintii ceresti………Departe de parintii lumesti in impietrire sau sfasiere chiar daca viata e plina de succes, putere, bani….ea nu primeste roade ceresti pana cand copilul nu-si binecuvanteaza mama si tatal.
Te primesc Mama, Te primesc Tata
Te binecuvantez Mama, Te binecuvantez Tata,
Multumesc Mama, Multumesc Tata.
….
Primul pas e in Ceruri apoi pe Pamant apoi Unind Cerul si Pamantul.