Aerul era rosiatic, templul se inchisese insa in galbenul nisipului am putut deslusi chipul Sarrei jucandu-se cu razele apusului.

Era plina de zambet si viul ochilor ii colora intreaga faptura.

Maria Magdalena se apropie de ea cu joaca in privire si luand-o in brate in spuse:

Acum ne vom retrage spre a primi Imbratirea. Chiar el va face Primirea. Esti Acasa.

Apoi o lua de manute si mersera in casuta care mijea printre flori roz plina de bucuria unor ochi care atinsesera tot Pamantul daltuind in fosnetul Pasilor, Iubirea de Tot si Toate.

Tati Tati, Tati…..Razele danseaza cu mine, Le vezi?

Copila de vant, de apa, de viu,de iubire, de Tot!!!

Razele te urmeaza pe tine…sufletul tau. Si tu esti Soare.

Acum vino aici.

Aseaza mana ta pe pieptul meu si simte bataia. Aseaza si tu Marie. O unica bataie.

Asa e Totul. O unica respiratie, unica plutire, deschidere, vers, randuire.

Impreuna suntem.

Apoi aduse un fluier, o floare si un creion.

Sa canti pentru dezvelire, sa aduci in gradina Unimii, florile iubirii, bucuriei, intelepiunii si sa rescrii pasul.

Aceasta e povestea ta.

Ma saruta pe frunte apoi ma imbratisara amandoi jucandu-se in ochii mei cu razele.

Apusul ne cuprinse ca o flacara, sfera, spirala-unda. Impreuna-Totul.